Studiu nou: SDG-urile pot ajuta companiile sa identifice lanturi de aprovizionare nesustenabile

Atunci cand un lant mare de supermarketuri promoveaza banane eco-friendly sau o cafenea de pe High Street doneaza cinci centi pentru fiecare cafea unui proiect de reimpadurire din Brazilia, campaniile lor publicitare stralucitoare pot face consumatorii sa simta ca banii lor vor sprijini o cauza buna. 

Dar, in timp ce problemele izolate si schemele de certificare inguste ajuta companiile sa adauge o tenta verde brandurilor lor, proprietarii ar putea ignora sau trece cu vederea impacturi mult mai serioase, precum munca copiilor sau practicile corupte din lanturile lor de aprovizionare. 

Un nou studiu al Copenhagen Business School arata cum companiile pot folosi Obiectivele de Dezvoltare Durabila ale ONU (SDGs) pentru a cartografia activitatile lor sustenabile individuale, precum standardele de certificare, si pentru a crea o imagine completa a impacturilor pozitive si negative potentiale.

„Desi companiile doresc sa sustina anumite standarde de mediu, este clar ca nu sunt foarte familiarizate cu tipurile de impact sau cu ambitiile generale ale standardelor de certificare respective. Prin acest proces, companiile pot acum sa inteleaga mai bine cum contribuie la o productie mai sustenabila a marfurilor”, a spus Kristjan Jespersen, Lector si autor principal al studiului.

Efecte pozitive
In studiu, Kristjan Jespersen si studentii sai au analizat doua scheme de certificare, RSPO (ulei de palmier) si RTRS (soia), observand cum contribuie acestea la SDG-uri prin generarea de impacturi sociale, economice si de mediu pozitive.

„Trecand dincolo de generalitatile obiectivelor SDG, companiile pot identifica acum tipul de imbunatatiri pe care alegerile lor de achizitionare sau aprovizionare le pot oferi comunitatilor care produc si gestioneaza aceste marfuri”, a mai spus Kristjan Jespersen.

Blue Tree, o firma de consultanta daneza concentrata pe IMM-uri, foloseste deja SDG-urile ca framework cand isi ajuta clientii sa analizeze lanturile de aprovizionare – de exemplu cand colecteaza date pentru rapoarte de sustenabilitate. Potrivit proprietarei Nana Foxby-Jacobsen, SDG-urile creeaza transparenta:

„A planta copaci in Brazilia este minunat, dar daca o companie foloseste cantitati mari de apa sau depinde puternic de transport, plantarea copacilor nu va fi prea utila. Folosind SDG-urile impreuna cu schemele de certificare pentru a cartografia impactul tuturor lanturilor de aprovizionare, nu doar al activitatilor de baza, companiile vor putea utiliza certificarea si alte activitati de sustenabilitate intr-un mod mult mai tintit. Aceasta creeaza transparenta care permite companiilor sa foloseasca schemele de certificare strategic”, a spus Nana Foxby-Jacobsen.

„SDG-urile ofera un limbaj comun. Luati FSC^TM, de exemplu. Este vorba despre paduri si mediu. Multi probabil nu stiu ca aceasta schema include si indicatori care atenueaza impactul asupra popoarelor indigene si alte probleme sociale. Folosind SDG-urile, acest lucru va deveni mult mai vizibil”, a spus Nana Foxby-Jacobsen.

„Companiile pot chiar sa devina constiente de impacturi pozitive in zone despre care nici nu stiau”, a adaugat Nana Foxby-Jacobsen.

Cererea documentatiei
In trecut, Keflico, un mare importator danez de lemn tare, devenea adesea tinta nedorita a activistilor pentru padurile tropicale. Totusi, recent, o noua strategie de afaceri a transformat controversa in sustenabilitate, iar volumul produselor certificate FSC si PEFC al companiei a crescut la 66 la suta din cifra de afaceri totala.

„In trecut, furnizorii puteau scapa folosind activitati sustenabile pentru greenwashing, fara sa analizeze cu adevarat impactul lanturilor lor de aprovizionare. Acum totul se schimba. Clientii cer documentatie si impact masurabil. Daca nu este documentat, nu este facut, ca sa spunem asa”, a spus Kasper Kopp, Head of Sales and Purchase.

Keflico a lucrat indeaproape cu Nana Foxby-Jacobsen de la BlueTree pentru a documenta si corela activitatile cu cadrul SDG, rezultand un raport de sustenabilitate si contributii valoroase la strategia generala de sustenabilitate a companiei.

„SDG-urile ne-au ajutat sa fim concreti. In timp ce unele companii folosesc scheme individuale de certificare pentru a parea sustenabile fara sa aiba macar o politica, noi putem arata exact unde face Keflico o diferenta. In plus, raportarea noastra de sustenabilitate este verificata de o terta parte independenta”, a spus Kasper Kopp.

Certificatele nu sunt de ajuns
Michael Jakobsen, Director Regional NEPCon pentru Europa de Vest, care a fost implicat in dezvoltarea metodei folosite de studentii CBS, felicita aceasta abordare holistica:

„Keflico a folosit SDG-urile pentru a identifica acele zone in care pot crea cel mai puternic impact posibil, pe care le vor integra in strategia lor de sustenabilitate. Acest lucru este cu adevarat interesant deoarece au mers mult mai departe decat simpla comunicare despre SDG-uri”, a spus Michael Jakobsen.

„La NEPCon lucram cu diverse scheme de certificare deoarece stim ca pot facilita schimbarea sustenabila. Totusi, este important sa tinem cont ca aceste scheme de certificare sunt instrumente pentru atingerea unor obiective specifice si trebuie privite intr-un context mai larg de sustenabilitate, asa cum este definit de SDG-uri”, a mai spus Michael Jakobsen.  

El avertizeaza ca firmele risca sa fie acuzate de greenwashing daca folosesc scheme de certificare sau daca se raporteaza la anumite obiective ONU fara sa abordeze problemele majore din lanturile lor de aprovizionare sau din modelul lor de afaceri. 

„Greenwashing-ul are loc la fel de mult astazi ca si inainte de aparitia SDG-urilor. Totusi, folosind schemele de certificare intr-o abordare holistica de sustenabilitate bazata pe SDG-uri, companiile pot intelege mai bine impactul complet al activitatilor lor si modul in care certificarea poate juca un rol pozitiv in generarea unei schimbari reale”, a spus Michael Jakobsen. 

Greenwashing-ul este întotdeauna un risc
Atat Kristjan Jespersen, de la CBS, cat si Nana Foxby-Jacobsen, de la Blue Tree, sunt de acord ca SDG-urile pot fi folosite pentru a face o companie sa para mai „verde” decat este in realitate. Potrivit Nanei Foxby-Jacobsen, totusi, SDG-urile sunt semnificativ mai detaliate si, prin urmare, mai operative decat incercarile anterioare de a crea un set comun de obiective globale de dezvoltare. Kristjan Jespersen crede ca tocmai acest lucru le face mai dificil de folosit pentru greenwashing decat initiativele anterioare:

„Acesta este intotdeauna riscul. Companiile si-au diluat de mult rapoartele de sustenabilitate. Totusi, prin munca realizata la CBS, utilizarea indicatorilor specifici SDG face companiile mai putin capabile sa isi ascunda angajamentul fata de tranzitia sustenabila”, a spus Kristjan Jespersen.

 

>> Da click aici pentru a vedea raportul pentru RSPO